Coșul este gol
Ambalajele noastre sunt neutre pentru un nivel maxim de discreție.
Istoria canabisului: Experimentele cu hașișul
Săptămâna aceasta, pe Twitter, o postare ne-a atras atenția la Sixty8... Într-adevăr, nu se întâmplă des ca o doctorandă în istoria medicinei să se intereseze îndeaproape de tema stupefiantelor și să-și sintetizeze descoperirile într-un mod accesibil tuturor! Totuși, asta este exact ceea ce a decis să ne ofere Zoë Dubus (@ZoeDubus) pe Twitter) a decis să ne ofere pe contul său de Twitter, iar ea a reușit această provocare cu brio! @ZoeDubus a împărtășit comunității sale episodul 6 din seria sa „Medici și autoexperimentări”, care abordează experiențele farmacistului Jules Giraud din 1881 cu hașișul. În acest articol, vă propun să revenim împreună asupra acestui thread, pentru a afla mai multe despre istoria hașișului în Franța! Ce trebuie reținut: Jules Giraud a explorat efectele variate ale hașișului în 1881, făcând distincția între experimentele recreative și cele medicale. În secolul al XIX-lea, canabisul era cultivat în mod obișnuit pentru uz terapeutic și recreativ în Franța. Medicii din acea perioadă recunoșteau deja efectul anxiogen al THC-ului și recomandau condiții favorabile pentru utilizarea acestuia. Franța a restricționat accesul la canabis în 1916, o lege încă în vigoare, care reflectă reticența guvernului față de legalizare. „Arta de a varia efectele hașișului” Informațiile și citatele din lucrările dr. Jules Giraud despre care vom vorbi astăzi provin toate dintr-un articol științific publicat în 1881 în Encéphale, o revistă științifică de psihiatrie foarte serioasă: „Arta de a varia efectele hașișului”. Articolul său, care se întinde pe 8 pagini, ne cufundă în experimentele farmacistului din anii 1880, sub supravegherea prietenului său medic, dr. Decaye... Este important de menționat că aceste experimente au fost efectuate la acea vreme cu hașiș cu THC din canabis și nu cu CBD din canabis. Nu vă încurajăm deloc să consumați această substanță, astăzi interzisă în Franța, ci vă propunem pur și simplu să descoperiți un experiment științific istoric privind canabisul. Să ne cufundăm, așadar, în Franța anilor 1880, unde vom afla mai multe despre canabis, legislația referitoare la acesta și efectele sale.>>Vedeți gama de hașiș Sixty8 în magazin<<
Canabisul în Franța în secolul al XIX-lea
În secolul al XIX-lea, era destul de obișnuit să cultivi acasă una sau mai multe plante de canabis. Planta era folosită atât pentru proprietățile sale terapeutice și medicinale, cât și pentru efectele sale psihoactive recreative...
La sfârșitul anilor 1880, subiectul substanțelor psihoactive a început să ridice probleme de sănătate publică, în special în legătură cu barurile de opiu din Paris. Capitala Franței era atunci supranumită „capitala mondială a opiului”, pe care îl importa direct din regiunea Triunghiului de Aur din Asia de Sud-Est (la acea vreme, Indochina era o colonie franceză: Vietnam, Laos și Cambodgia).
Astfel, în 1848, un alt farmacist celebru, François Dorvault (fondatorul și directorul Farmaciei Centrale a Franței), a efectuat și el experimente pe propria persoană cu hașișul. Potrivit acestuia:
„Când se consumă hașiș de plăcere, trebuie să fii pe stomacul gol.”
La acea vreme, canabisul era puțin utilizat în medicină, dar era recomandat în mod regulat pentru efectele sale analgezice (efectele psihoactive nefiind considerate problematice).
<
De altfel, este destul de obișnuit să găsești în târguri de vechituri sau la anticari borcane vechi de farmacie inscripționate cu „Cânepă”, „Cannabis”, „Opium”, „Morfina” și chiar „Cocaină”!
„Această substanță acționează rapid și sigur. Dacă provoacă câteva amețeli, este suficient să se modereze sau să se reducă utilizarea ei”, explica un medic în 1887.
Veți spune că sunt mulți medici care consumă substanțe puțin recomandabile... Dar, la acea vreme, când era vorba de produse psihotrope, autoexperimentarea era larg încurajată. De fapt, medicul Moreau din Tours a stabilit că experiența cu substanțele psihotrope este de nedescris. Aceasta înseamnă că experiența nu poate fi redată prin limbaj; pentru a o înțelege, trebuie să o trăiești!
În 1847, într-un articol, găsim de altfel batjocurile unui medic care îi reproșează colegului său, care publicase un articol despre hașiș, că nu a experimentat el însuși substanța:
Articolul în cauză tratează „Accidentele provocate de hașiș” la doi studenți la drept: „Am citit cu cea mai mare atenție această notă și am ajuns la convingerea că distinsul nostru coleg, care, după cum se vede, nu cunoaște din proprie experiență efectele preparatului în cauză [...] s-a lăsat pur și simplu influențat de una dintre formele atât de variate ale halucinației provocate de hașiș, pe care a luat-o în serios.”
În articol, efectele canabisului sunt descrise ca fiind „fără consecințe negative”, se precizează că efectele se disipă rapid, iar autorul insistă asupra faptului că efectele pot varia în funcție de condițiile în care se află subiectul. El concluzionează astfel:
„Nu putem decât să recomandăm celor care doresc să încerce această substanță să o facă atunci când sunt sub influența unor idei vesele și să se înconjoare de persoane prudente, care, prin felul lor de a fi, se feresc să inspire cea mai mică tristețe celor din jur.”
Ne dăm seama că medicii din acea vreme erau deja conștienți de efectul psihoactiv anxiogen al THC-ului prezent în hașiș.
Vă reamintesc încă o dată că Sixty8 nu vă recomandă să „faceți experimentul” cu produse care conțin mai mult de 0,2% THC, așa cum impune legea în Franța. În plus, dacă aveți probleme de anxietate și dependență din cauza consumului de THC, vă reamintim că studiile recente arată că CBD-ul are proprietăți relaxante pentru combaterea anxietății și proprietăți care ajută la combaterea dependențelor. Dar să revenim la poveștile noastre despre experimentele din anii 1880...
La acea vreme, un grup de medici, artiști și intelectuali s-a reunit sub numele de „Clubul Hașișinilor” pentru a experimenta opiul, canabisul și alte substanțe psihoactive la modă în acea perioadă... În acest club se regăsesc nume încă foarte cunoscute astăzi, precum Charles Baudelaire sau Théophile Gautier.
Concluziile lui Jules Giraud
Să revenim la Jules Giraud și la publicația sa „L'art de faire varier les effets du Hashisch” din 1881. În acest articol, domnul Giraud descrie tehnicile pe care le-a experimentat pentru a obține un efect hipnotic (calificat drept medical) sau un efect „excitant pentru a se bucura de stupoarea voluptuoasă indusă de substanță”.
Pentru a profita de al doilea efect, Giraud sfătuiește să se lupte împotriva somnului cu muzică și doze bune de cafea! Astfel, ar apărea „panorame magnifice [care] se derulează pe ecranul creierului dumneavoastră”, dar se poate ajunge și „în tărâmul umbrelor, unde vă așteaptă aventuri uimitoare”...
În acea perioadă, canabisul nu era fumat, ci mai degrabă preparat cu miere și fistic pentru a fi consumat. Se numește Dawamesck și această metodă de consum permite obținerea unor efecte mult mai puternice, apropiate de efectele psihedelice.
Giraud precizează că trebuie să „își concentreze atenția asupra subiectelor preferate” pentru a vedea apărând „o explozie de idei și imagini” pozitive!
Cu toate acestea, farmacistul observă și efecte care îi afectează concentrarea. În timp ce încerca să găsească un titlu pentru una dintre publicațiile sale, a consumat canabis pentru a-și stimula creativitatea și „după ce am avut satisfacția de a-mi imagina vreo douăzeci [...] nu mă mai puteam opri din a mă gândi la această problemă pe care știam totuși că o rezolvasem”. După ce s-a luptat mult timp pentru a încerca să-și regăsească firul gândurilor, nu a reușit să-și liniștească mintea decât în somn.
De altfel, farmacistul oferă și sfaturi pentru „a risipi o stare de euforie care ar căpăta un caracter neplăcut”, precizând totuși că este vorba de tehnici care funcționează în cazul său și că acestea nu vor funcționa neapărat la toată lumea.Și cel puțin se poate spune că recomandările medicilor și ale oamenilor de știință din acea vreme nu păreau la fel de pudice și rezervate ca avizul medicilor noștri contemporani: pentru a reduce efectele consumului de hașiș, domnul Giraud recomandă așadar „a stinge în somn” halucinațiile cu ajutorul rachiului! Ca alternativă, el propune creșterea dozelor de cafea pentru a întări „sentimentul personalității noastre [care] ne permite să reacționăm împotriva curentului concepțiilor delirante”
Combinația dintre efectele canabisului și ale cafelei este, de altfel, lăudată de domnul Giraud în articolul său ca fiind un „stimulant intelectual”. El povestește o anecdotă despre unul dintre prietenii săi care ar fi „încercat să țină o conferință sub această dublă influență” și s-ar fi descurcat foarte bine.
>>Consultați toate florile noastre CBD în magazin!<<
Cannabisul în Franța: Continuare și final
Chiar și la începutul secolului XX, nu era rar să găsești în presă reclame pentru produse pe bază de tutun sau de canabis, publicate adesea de grupuri farmaceutice.
Produsele erau vândute pentru efectul lor terapeutic, dar și pentru a „fuma fericire, spirit și râs”! Un discurs surprinzător pentru țara care astăzi este cea mai represivă din Europa în ceea ce privește canabisul.
În 1916, deși canabisul nu punea nicio problemă de sănătate, Franța l-a adăugat pe lista substanțelor psihotrope interzise la vânzare fără rețetă. Astfel, la 12 iulie 1916, a fost adoptată o lege pentru a restricționa accesul și comerțul cu canabis în Franța; această lege este încă în vigoare în Franța, la peste 100 de ani distanță, demonstrând reticența guvernului de a schimba situația canabisului în Franța...
Dacă v-a plăcut acest articol, nu ezitați să consultați și să urmăriți contul de Twitter al lui Zoë Dubus, care a fost principala sursă de informații pentru redactarea acestui articol!
Vă propunem alte articole despre efectele canabisului și ale CBD-ului pe blogul nostru:
